TOPPS te învață cum să folosești în siguranță PPP

Forest România 2017 pune accent pe managementul corect al pădurii
05/09/2017
Târg eco la Bacău, pentru o viață sănătoasă
24/09/2017

TOPPS te învață cum să folosești în siguranță PPP

Proiectele TOPPS au fost începute în urmă cu 12 ani și au ca scop instruirea operatorilor pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor, reducerea poluării și protecția apelor la aplicarea tratamentelor fito-sanitare. Prezentat și la Agriplanta-RomAgroTec 2017, TOPPS ajunge la tot mai mulți fermieri prin diferite evenimente tematice, organizate direct cu agricultorii.

Întâlnirile directe cu fermierii reprezintă în continuare o importantă metodă de transmitere de către specialiși a celor mai noi informații din domeniu. Una dintre acestea a avut loc în luna august, în localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, unde a fost invitat să le vorbească agricultorilor despre reglarea mașinilor de tratamente fito-sanitare și conservarea apei în sol, Ovidiu Ranta, șef lucrări în cadrul Catedrei de mecanizare a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV Cluj-Napoca). Astfel, apreciatul specialist a prezentat „Ghidul de bune practici pentru reducerea fenomenului de derivă la aplicarea substanţelor fitosanitare” și „Ghidul de bune practici agricole pentru reducerea poluării apei cu produse de protecție a plantelor provenite din scurgerea de suprafață și eroziune”, din cadrul TOPPS, ghiduri ce sunt puse la dispoziția fermierilor în mod gratuit.

Demonstrații practice

Au fost aduse aici echipamente de la Departamentul de Științe Tehnice a USAMV Cluj-Napoca pentru ca cei prezenți să poată observa modul în care se realizează alimentarea corectă a mașinilor de tratamente fito-sanitare, distribuția uniformă pe sol în condiții de păstrare a normei, a eficieței economice, optimizarea consumurilor, dar și conservarea resurselor de apă și sol. Mai mult, invitații au putut vedea în lucru, la un stand adus special în acest scop, modul în care mașinile respectă normativele europene în domeniu.

„Am mai făcut cu proiectul TOPPS și alte prezentări la studenții de la Craiova, în Transilvania, și la AgriPlanta-RomAgroTec. Încercăm să fim prezenți și cu această latură a Departamentului de Științe Tehnice. Scopul acestui proiect este de conștientizare a faptului că aceste produse de protecția plantelor pot prezenta un pericol dacă nu sunt manipulate, depozitate și aplicate corect și pot produce efecte pe termen foarte lung asupra sănătății mediului, a utilizatorului, a consumatorului și a tuturor actorilor implicați în procesele din agricultură. Acțiunea aceasta de conștientizare, care e primul pas, are rezultate pozitive. Am constatat la început că erau fermieri pe care aproape îi pufnea râsul când începeam să povestim ce ar trebui să facă o mașină, cu ce ar trebui să fie dotată, cum se utilizează, dar într-un timp scurt au conștientizat pericolul și importanța”, ne-a declarat Ovidiu Ranta.

În acest proiect există și o componentă legată de scurgerile de suprafață, eroziune și au fost prezentate metode de reducere a fenomenului de spălare la nivelul superficial al solului care poate fi contaminat cu substanțe fitosanitare și fertilizanți.

Specialistul a subliniat că fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită reducerii fenomenului de derivă, spălării mașinilor exterior și interior care trebuie făcută doar în afara fermei, alimentării mașinilor și managementului resturilor – tot ce rămâne în mașină să fie de concentrație redusă și în cantitate mică.

Ce este TOPPS?

TOPPS este acronimul pentru Train Operators to Promote best management Practices & Sustainability – Instruirea Utilizatorilor pentru Promovarea de Practici Sustenabile – (www.TOPPS-life.org) și sunt proiecte demarate în 2005 și dezvoltate în cadrul programului Life, finanţate pe durata de trei ani de Uniunea Europeană și ECPA. Primul proiect TOPPS a fost focalizat pe reducerea pierderilor de substanţe fitosanitare în apă din sursele punctiforme de poluare. TOPPS-eos (2010) a evaluat tehnologiile disponibile din punctul de vedere al contribuţiei acestora la optimizarea maşinilor pentru protecţia plantelor astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai redus. Următorul proiect, TOPPS prowadis (în perioada 2011 – 2014), a fost orientat către studiul reducerii impactului surselor difuze de poluare a mediului. TOPPS prowadis a fost finanţat de ECPA, are 14 parteneri şi este implementat în şapte ţări ale UE. Proiectele TOPPS (la ora actuală TOPPS – water protection) dezvoltă şi recomandă cele mai bune practici de management la nivel european prin intermediul experţilor şi a grupurilor profesionale din domeniu.

Ce conține „Ghidul de bune practici pentru reducerea fenomenului de derivă la aplicarea substanţelor fitosanitare”?

  • Metode de reducere a fenomenului de derivă
  • Dezvoltarea măsurilor de bune practici de management în procesul de reducere a derivei
  • Nivel scăzut de armonizare
  • Cele mai bune practici de management utilizate în Uniunea Europeană (UE)
  • Cele mai bune practici de management – etapa consultărilor
  • Structura documentului referitor la cele mai bune practici de management
  • Evaluarea riscului de apariţie a derivei
  • Metode interactive de evaluare a riscului de derive
  • Cele mai bune practici de management – măsuri generale pentru culturi de câmp şi livezi Factorii de mediu
  • Condiţiile meteorologice
  • Metode de dispersie a soluţiilor
  • Echipamentul pentru aplicarea substanţelor fitosanitare
  • Reglarea maşinilor pentru aplicarea substanţelor fitosanitare
  • Exploatarea echipamentelor pentru aplicarea substanţelor fitosanitare
  • Metode de reducere a derivei pentru echipamentele de aplicare a substanţelor fitosanitare în culturile de câmp
  • Metode de reducere a derivei în cazul echipamentelor pentru aplicarea substanţelor fitosanitare în vii şi livezi
  • Măsuri suplimentare pentru reducerea derivei în cazul echipamentelor de aplicare a substanţelor fitosanitare utilizate pentru culturile de camp
  • Măsuri suplimentare pentru reducerea derivei în cazul echipamentelor de aplicare a substanţelor fitosanitare utilizate pentru vii şi livezi

 

Ce conține „Ghidul de bune practici agricole pentru reducerea poluării apei cu produse de protecție a plantelor provenite din scurgerea de suprafață și eroziune”?

 Introducere:

  • Sursele de poluare a apei
  • Clasificarea scurgerii de suprafaţă / eroziunii
  • Factorii care influenţează transferul PPP prin intermediul scurgerii de suprafaţă
  • Mobilitatea substanţelor de protecţie a plantelor în sol

Principalii factori care determină riscul de transport al PPP cu apa

  • Legătura cu apele de suprafață
  • Proprietăţile solului
  • Condiții climatice, starea vremii
  • Forma și lungimea parcelelor în pantă: factori agravanţi
  • Acoperirea solului

Modalitatea de diagnosticare/ audit:

  • Diagnoza bazinului hidrografic
  • Diagnoza terenului
  • Profilul de risc/Structura deciziilor
  • D1: Profilul de risc în cazul scurgerii atunci când infiltrarea este limitată
  • D2: Profilul de risc pentru evaluarea riscului apariţiei scurgerii de suprafaţă în cazul solului saturat
  • D3: Scurgerea torențială: cele mai bune practici pentru diminuarea riscurilor

Cele mai bune practici agricole (GBP)

  • Procesul de dezvoltare al GBP
  • Planul de implementare

Prezentarea generală a măsurilor de reducere și exemple de elaborare a celor mai bune practici agricole

  • Prezentarea măsurilor de reducere
  • Exemple de aplicare a celor mai bune practici agricole

Pachet de măsuri pentru reducere a eroziunii

  • Managementul solului
  • Tehnologii de cultură
  • Barierele vegetale și dimensiunile lor
  • Considerații generale
  • Întreținerea și îngrijirea barierelor vegetale
  • Structuri de retenție și drenare
  • Utilizarea corectă a PPP
  • Generalităţi
  • Irigarea culturilor
  • Evaluarea eficienţei măsurilor de reducere a eroziunii solului

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *