Autor: Delia Ciobanu

Gelu Bogdan este inginer de profesie, dar pasiunea pentru Horticultură l-a făcut să depună două proiecte cu finanțare europeană, pe Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole și să dezvolte o plantație de cireși, în comuna Izvoarele, județul Giurgiu. Munca a fost grea, dar spune că în sfârșit se bucură că totul s-a conturat și vede pomii plantați.

Fost programator la IBM, apoi angajat tot în domeniul IT, a urmat cursurile Facultății de Inginerie în Limbi Străine, Specializarea Génie Électrique et Informatique, de la Universitatea Politehnică din București, Gelu Bogdan este un tânăr în vârstă de …. care s-a îndrăgostit în ultimii ani de horticultură. De altfel de mic copil „a stat pe lângă agricultură”, bunicii săi cultivând pământ. Spune despre sine că e „țăran de București”, deoarece locuiește în capitală, dar noi îl vom numi horticultor pentru ce a reușit să facă.

Birocrație, muncă, 7172 pomi, satisfacții

Aventura „cireșilor” își are începuturile în 2015 când a pornit munca legată de avize și de acte, pentru un proiect făcut pe fonduri europene, Submăsura 4.1a, în valoare de 330.000 de euro. Alături i-a fost soția care l-a susținut atât financiar, cât și moral, iar greul s-a dus cu birocrația și cu vremea. „Practic, proiectul a fost depus în mai 2016 și am reușit să fac plantarea în mai 2019, în data de 10 și 11 mai. Imediat au venit ploile, am prins o vreme bună, ne-am bucurat foarte mult, însă apoi au venit cantitățile care ne-au speriat. Nu e foarte bine pentru cireși pentru că riscă să moară sufocați. Solul este foarte bine lucrat, dar în condițiile în care au venit 60-100 l/mp în două, trei ore, oricât ar fi solul de bun, nu reușește să-și facă drenarea singur și a trebuit să intervenim cum am putut: cu motopompe, cu canale de drenat la marginea plantației… aventuri”, ne-a povestit Bogdan Gelu.

Plantația este bio și presupune 4 soiuri, Burlat, Merchant, Regina și Kordia, toate pe portaltoi Gisela 5. În total, pe cele aproape 5 ha sunt 7172 de pomi, în cantități egale pe soi.

În prezent, livada se prezintă foarte bine, pomii s-au prins în proporție de aproape 100%. Sunt câțiva, de ordinul zecilor, din zona în care nu a reușit să scoată apa, care vor fi înlocuiți la toamnă, cel mai probabil.

Provocări la găsirea unui teren compact bio

Ca peste tot în România i-a fost foarte greu să găsească o suprafață compactă, conformă cu necesitățile sale. „Am reușit să fac suprafața asta de 5 ha prin alipirea a 3 cadastre: de la bunicul, de la mama și de la unchiul meu. Mai mult, terenul este certificat bio și nu în conversie, motiv pentru care subvenția nu este de 620 de euro, ci în jur de 400 de euro. Sunt bani frumoși, dar totuși puțini față de costurile pe care le presupune o livadă”, ne-a explicat tânărul.

Soiuri olandeze, pe teren bio

Dintre stațiunile românești a ales să lucreze cu cea de la Băneasa, deoarece e cea mai apropiată de el. „Acolo am făcut proiectul, iar soiurile sunt luate de la Pepiniera Fleuren din Olanda. Au venit promii refrigenerați, pe care i-am mutat din camionul frigorific în alt camion frigorific luat de mine – alte costuri, alte distracții. Dar am făcut tot ce se poate ca să asigur o plantare optimă. Foarte multă muncă și abia acum mă bucur de ceea ce mi-am propus să fac, abia acum văd”, ne-a explicat noul horticultor care deși locuiește în București, din 11 a ajuns acasă doar în weekend-uri.

Proiect complex, conform cu necesitățile

Proiectul prin care a realizat plantația a început în 2016, implementarea s-a încheiat în iunie anul acesta și timp de 5 ani va fi monitorizat.

Proiectul, cât se poate de complex, are în componența lui susținere pentru plasă antigrindină, iar pe această susținere vine furtunul de irigare prin picurare. „Am un puț pentru că ne trebuie apă, lagună, de unde cu o altă pompă se împinge apa în sistemul de irigare prin picurare. Avem utilaje specifice activităților de livadă: un tractor, o tocătoare, o freză cu palpator, un atomizor și încărcător pentru tractor foarte util lucrului în livadă. Bineînțeles, și partea de energie electrică: o centrală fotovoltaică pentru a avea curent la locație, care e în mijlocul câmpului. Pe proiect sunt 3 angajați, ba mai mult, acum am mai depus un proiect tot pe Submăsura 4.1a și, conform legislației care s-a schimbat între timp, a trebuit să mai angajez un inginer horticol, pe care oricum îl angajam”, ne-a spus tânărul fermier.

Astfel, are acum în total 4 angajați la 5 ha și crede că îi va fi destul de greu până când livada va intra pe rod.

„Ar trebui în mod normal să scot de la anul aproximativ 2 t/ha. Dar vedem ce va vrea Doamne Doamne că vremea ne cam face surprize din ce în ca mai mai mari”, ne-a declarat Gelu Bogdan.

Desfacerea vizează exportul

Gelu Bogdan este foarte preocupat de tot ceea ce înseamnă informație. Astfel, este reprezentant al uneia din cele 40 de firme din România care beneficiază de un program european făcut de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în colaborare cu Ambasada Elveției. „Suntem instruiți cum să ne desfacem marfa, să fim în stare să facem export. După plantare trebuia să plec prin acest program în China. Aveam viza luată, dar deoarece am avut peripeții în livadă din cauza ploilor, am renunțat la vizita de lucru în China. Era o conferință internațională, la Shanghai, unde se întâlnea cererea cu oferta – târg de profil pentru producătorii bio”, ne-a explicat tânărul horticultor.

Inițial, în primii, 2-3 ani, nu va avea marfă pentru exporturi, însă speră că lucrurile se vor așeza treptat. „Olandezii ne-au spus că vom scoate undeva la 15 t/ha, începând cu anul 5. Ar fi ceva, însă la anul așteptăm doar 2 t/ha. Așa că ne vom orienta spre piața internă. Și supermarketurile din România au program prin care să achiziționeze marfă bio de la producătorii locali, de la noi. Acum depinde și de preț”, ne-a spus în încheiere Gelu Bogdan.