Text scris de Delia CIOBANU / Publicat în Revista Fermierului

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/din-ferma-n-ferma/item/4373-oieritul-are-nevoie-de-politici-agricole.html

Județul Alba este „izvorul” pentru Ţurcana Oacheşă şi Bălă, o rasă care reprezintă o sursă de venit pentru foarte mulţi români. Medicul veterinar Horia Moruţan, preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din judeţul Alba și crescător de rasă Țurcană, la care am ajuns din fermă-n fermă, susține chiar că această rasă este „stâlpul existenţei multor familii de români”, indiferent de cum sunt vremurile: bune sau mai puțin bune. Dar ca această îndeletnicire să fie profitabilă, e nevoie de implicare guvernamentală, de legi care să vină în ajutorul crescătorilor pentru a asigura un cadru coerent pentru comercializare la export și pe piața internă.

Protecție pentru crescători

Din acest motiv, „este obligaţia noastră să facem tot ce este posibil ca în buzunarul acestor oameni să ajungă bani care să le confere un trai cel puţin decent”, susține dumnealui.

Una din problemele cu care se confruntă sectorul, în acest moment, este legată de faptul că deși există bani prin subvenţionare, cumva ajung mai mulţi bani la intermediari decât la crescători.

„Noi nu reuşim să avem un preţ bun. Pentru că un preţ pe produs, pe miel, pe oaie, pe brânză aduce şi demnitatea necesară crescătorului. Şi aici este marea problemă: trebuie să fim foarte atenţi şi să începem să protejăm ceea ce noi producem în această ţară şi, atunci, vor veni şi preţuri mai rezonabile şi nu va mai fi acest stres financiar pe care-l resimţim cu toţii. Soluția este, din punctul meu de vedere, desfacerea producţiei pe piaţa internă şi internaţională, cu toate produsele consacrate şi cunoscute ale producătorilor şi crescătorilor de ovine”, susține preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din judeţul Alba.

Cum și cui vindem lâna?

Astfel, valorificarea produselor (laptele, lâna) și a produșilor (mieii, berbecuți) rămâne una dintre soluțiile salvatoare, dar e nevoie ca aceasta să nu rămână la latitudinea intermediarilor.

La capitolul lână, crescătorii au o problemă reală în a obține subvenția.

„Chiar dacă guvernul a venit cu o suplimentare a subvenţiei şi se doreşte să se ajungă la 2 lei pe kilogram, efectiv în acest moment nu este nicio posibilitate de a comercializa lâna şi oamenii sunt practic blocaţi. Şi atunci n-au nici posibilitatea să obţină actele pentru a încasa cei 2 lei subvenţie. Deci este o problemă chiar ruşinoasă, aş putea spune”, explică specialistul.

Nici pe segmentul lapte/produse din lapte, lucrurile nu sunt mai roz. Lipsa forței de muncă duce la imposibilitatea de a mulge oile, mulți crescători întâmpinând reale probleme în continuarea activirății, iar cumpărătorul final nu mai găsește produsele de origine pe piață.

„Din cauza faptului că sunt foarte mulţi români plecaţi din ţară, în acest moment practic nu avem cu cine mulge. Și atunci, la capitolul lapte şi produse din lapte, foarte multe exploataţii sunt blocate sau se descurcă extrem de greu”, a detaliat dr. Horia Moruțan.

Brânză din lapte fără lapte

Și nu este suficient că avem această problemă, nici nu știm să ne protejăm. Astfel, pe piaţa românească pătrund tot felul de brânzeturi care, de multe ori, n-au legătură cu laptele sau cu preţul real.

„Dacă ar fi (lapte de, n.r.) vacă nu ne-ar prejudicia sănătatea, dar sunt tot felul de alte produse care din păcate n-au treabă cu laptele natural. Şi, atunci, normal că şi preţul impietează extrem de negativ asupra bunei funcţionări a unei exploataţii din punct de vedere financiar”, ne-a declarat crescătorul.

Trebuie să intrăm performant pe piețele externe

Carnea a avut un preţ extraordinar, deoarece nu mai avem parteneri externi. Se știe că România nu are flotă și nu poate exporta direct în alte ţări.

Mai mult, carnea necesită o atenție aparte deoarece este un produs cu o calitate specifică şi trebuie găsite resursele financiare astfel încât să nu dispară de pe piaţă.

„Trebuie să găsim soluţii pe care nu le pot găsi crescătorii, astfel încât preţul la miel şi la oaie să ajungă la un nivel de plată decent. Acum este umilitor, şi este umilitor şi faptul că de la organizaţii mici, cum suntem Asociaţia crescătorilor, până la nivel de guvern, nu facem aproape nimic pentru a dezvolta acest lucru, în contextul în care nevoia de carne pe piaţa europeană şi mondială este mare, am mai spus-o, puterile europene s-ar bucura să intrăm pe piaţă într-un mod performant. Performant înseamnă constant, deci să răspundem la cerere pentru a nu «beneficia» de concurenţa altor ţări şi mai puternice de pe plan mondial, cum este Australia sau Noua Zeelandă. Dar, mă repet, trebuie politici agricole pe care în continuare nu vrem să le facem, după 30 de ani”, crede dr. Horia Moruțan.

E nevoie de implicarea autorităților, așa cum s-a întâmplat în statele vecine

În ultimii ani, susține specialistul, din păcate, pentru crescătorii de ovine s-au întâmplat cu precădere lucruri negative.

„Lăsând la o parte lipsa forţei de muncă, nu avem posibilitatea să ne vindem produsele în mod performant şi, repet, aceasta nu se poate realiza doar de către crescători. Avem şi exemplul altor ţări europene. Cel mai apropiat este Ungaria, care s-a implicat din punct de vedere guvernamental şi au reuşit să creeze foarte multe contracte pe piaţa europeană, rezolvând practic problema crescătorilor de oi din Ungaria”, susține medicul veterinar.

Liberalizarea pieței nu poate exista în lipsa implicării gurvernului care trebuie să asigure întreprinzătorilor din ţara respectivă cadru legal pentru partea de comercializare şi export, punând în prim-plan binele cetățenilor proprii.

„Să nu uităm să ne apărăm interesul personal, ceea ce este vital. Şi nu este nici în afara legii, nici în afara vreunei dogme de bună practică economică. Trebuie să vedem ce putem noi să facem, deoarece creşterea oii trebuie să fie primordială pentru conducătorii noştri. Este nevoie să ne aplecăm foarte serios asupra ei, să găsim soluţii de export şi de comercializare şi pe piaţa internă, într-un mod cursiv”, ne-a spus în încheiere specialistul.