Infuzie de fonduri europene într-o livadă îmbătrânită

Fermierii administrează precis folosind FarmIS
01/08/2019

Infuzie de fonduri europene într-o livadă îmbătrânită

AUTOR: Delia Ciobanu

Ioan Jula este un inginer horticol pasionat de munca sa, pasiune care s-a transmis mai departe fiului său, Ionuț. Împreună dețin 37 de hectare de livadă în Cisnădie, județul Sibiu, și se confruntă cu toate problemele pe care o livadă îmbătrânită le creează. Au depus însă un proiect cu finanțare UE, de aproape 600.000 prin care speră că vor reuși să meargă mai departe.

Livada este administrată de societatea proprie Prodfruct și este urmașa livezii IAS-ului din Sibiu. De altfel, capul familiei Jula lucrează în ea de când se știe.

„În 1985 am gătat facultatea de Horticultură, am venit la Cisnădie cu repartiție, cum era pe vremea aia, cu nevastă și doi copii și, atât de statornic sunt, că tot la ferma aia lucrez. Bine, între timp am mai fost inginer șef la IAS Sibiu. Dar această livadă, a IAS-ului Sibiu, a fost cumpărată inițial de altcineva, că eu nu am putut, iar de la el am cumpărat eu, în 2000. El a dat 1 leu și eu am dat 5 lei”, ne spune zâmbind Ioan Jula.

Alături îi stă fiul Ionuț, cu care face mai toare lucrările, cu sezonieri lucrând doar la cules și tăiat.

Proiect de aproape 600.000 de euro pentru reconversie

Aproximativ 2,5 ha au nu mai puțin de 38 de ani, vreo 3 ha de măr 12 ani, peste 2 hectare de prun 9-10 ani, 1 ha de măr are 7 ani și 0,7 ha de măr se află deja în anul 3.

Îmbătrânită în mare parte, neprofitabilă, livada avea nevoie de ajutor. Așa că tatăl și fiul au decis să acceseze fonduri europene printr-un proiect pe Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole, pentru 12 hectare.

„Am peste 37 ha din care lucrăm 8 ha de plantație. Restul este livadă casată, vreo 15 ha e teren în pregătire – defrișată, pe care facem culturi anuale. Și vom planta 12 ha în total: anul acesta 1 ha de coacăz, 1 ha de păr și 6 de măr, iar anul viitor 4 ha de măr”, a explicat Ioan Jula.

Proiectul are o valoare de 580.000 de euro, cu finanțare 90%. Horticultorii au lucrat cu două firme de consultanță, una care le-a realizat proiectul tehnic, cealaltă ocupându-se de studiul de fezabilitate.

Fondurile europene – ultima speranță

Investiția presupune un tractor de 94 CP, o pompă de stropit, o bară de erbicidat, o freză cu palpator pe rând, plug reversibil cu 2 trupițe, un cultivator cu lățime reglabilă până la 210 cm cu subsoiler, o mașină de îngrășăminte – cam tot necesarul unei plantații performante. „Vrem să vedem dacă funcționează tehnologia nouă. Dacă nu merge, închidem și facem ce face toată Cisnădia: vindem terenul pentru construit case”, ne-a spus Ionuț Jula.

Astfel, viitorul depinde de cum vor decurge lucrurile după implementare.

„Eu vreau să îl ajut până împlinesc 80 de ani. Dar aici nimeni nu mai produce nimic, nici culturi de câmp, nimic. În Cisnădie au fost 1000 și ceva de hectare de livadă și acum mai există doar ale noastre. În rest, e teren ocupat cu case, cu pomi bătrâni și cu pădure. Da` ăia sunt deștepți, noi suntem proști că ne ducem mai departe. Culmea e că ne place”, ne-a explicat Ioan Jula pentru care provocările țin ba de preț, ba de producție.

Anul trecut a fost extraordinar de bun și de prost în același timp, ne spune horticultorul. Producția a fost cât în trei ani, de calitate foarte bună, dar nu au putut să o vândă pe toată și aproape jumătate au aruncat.

Merele poloneze le îngroapă pe cele românești?

S-au gândit și la procesare, dar nici așa lucrurile nu au mers mai bine.

„Avem o mini instalație, am făcut 20 t de suc. Dar, dacă anul ăsta am făcut 20 t și nu știu dacă îl vindem până în toamnă, acum 10 ani făceam 60 t și nu ne ajungea până în toamnă. Foarte multă lume și-a făcut instalații și de aia nu am făcut mai mult. Plus că am lăsat neculese minimum 50 t de mere”, ne-a spus Ioan Jula.

Desfacerea o face către comercianții locali și la un supermarket din Sibiu cu care colaborează. „Când aveam 80 ha de livadă lucram și în București, și Craiova, Târgu Jiu și Craiova. Dar numai vine nimeni acum că vin ungurii și polonezii cu prețuri mai mici, chit că produsele lor sunt «nebune». Noi nu avem livezi super intensive, ci doar intensive, producția e mai mică decât la alea, așa că prețul de cost pe unitatea de producție e mai mare la noi. Automat trebuie să îl vinzi cu un anumit preț ca să te poți duce mai departe”, a completat horticultorul sibian.

Mai mult, anul acesta a început prost pentru că prunul va fi doar pentru compot și gem, iar mărul a legat „între puțin și suficient”. Singura speranță rămâne în viitor și în modul în care se vor desfășura lucrurile cu derularea proiectului. Doar apoi vor lua în calcul și reconversia altor hectare.

„Soția s-a săturat de agricultură și ne ține doar contabilitatea primară. Ea zice că s-o săturat să lucrezi și să nu câștigi și îi dau dreptate”, ne-a mai spus Ioan Jula în încheiere, dându-i dreptate!.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *