Cartoful are nevoie urgentă de un plan național de revigorare

Plantație bio de cireși, realizată de un inginer, cu fonduri europene
23/07/2019
Fermierii administrează precis folosind FarmIS
01/08/2019

Cartoful are nevoie urgentă de un plan național de revigorare

Delia Ciobanu

Considerat „pâinea românului”, cartoful este o cultură dificilă care are nevoie de susținere și suport. Nu mai puțin de 3 din 5 fermieri sunt la limita profitabilității sau chiar ies în pierdere, cultura de cartof fiind prea riscantă, conform declarației lui Romulus Oprea, președintele Federației Naționale a Cartofului din Românnia, pentru Ghidul Agrotrends „Cartoful în economia României 2019”.

Aceasta a fost și unul din subiectele abordate în cadrul Simpozionului Național „Ziua Verde a Cartofului”, ediția a 42-a, ce a avut loc anul acesta la Târgu Secuiesc, județul Covasna, la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Târgu Seuiesc. Tema principală a evenimentului care a avut loc la începutul lunii iulie a fost „Calitatea cartofului – o provocare permanentă pentru industrializare, consum și sămânță”.

Au participat aproximativ 155 de fermieri plus furnizori de input-uri, distribuitori de mașini și utilaje agricole agricole, furnizori de cartof pentru sămânță, cercetători de la INCDCSZ Brașov, SCDC Târgu Secuiesc, reprezentanții UF, ITCSMS, DAJ, presă și o delegație MADR.

De asemenea, au fost prezenți și reprezentanții celor două mari firme procesatoare de cartof pe piața românească. precum și alți procesatori mai mici.

„Interesant de notat este că în afară de fermierii din zona tradițională de producere a cartofului (Covasna, Brașov, Harghita) au participat mulți fermieri din Dâmbovița, Galați, Argeș, Botoșani, Bacău, Neamț, Suceava, Sibiu și Cluj. Majoritatea fermierilor a fost interesată de noutățile din domeniul fertilizării și produselor de protecție a plantelor, mai ales a celor de combatere a manei cartofului, boală omniprezentă și deosebit de agresivă în sezonul curent, noutăți prezentate de partenerii noștri cărora le mulțumim”, a declarat Romulus Oprea pentru Revista Fermierului.

Soiuri rezistente, inputuri mai puține

Directorul SCDC Târgu Secuiesc, dr. ing. Luiza Mike – cercetător ştiinţific gradul I, a subliniat la începutul simpozionului că rolul acestei instituții este de a veni concret în ajutorul producătorilor români. Astfel, obiectivele instituției pe care o conduce sunt crearea de soiuri pentru consum și industrializare cu însușiri agronomice superioare, adaptate condițiilor ecologice din România, selecția de menținere și înmulțire a materialului clonat în condiții de izolare naturală în câmpul de la apa roșie, elaborarea de tehnici moderne de cultivare a cartofului, cu un volum rațional de inputuri, mai puțin agresive pentru mediu și verificarea capacității de păstrare a soiurilor noi de cartof.

Covasna asigură peste 10% din necesarul de cartofi

Faptul că acest eveniment a avut loc din nou în Covasna nu este o întâmplare, acest județ asigurând până la 12% din necesarul de consum al României. „La noi în județ, cartoful nu e o simplă legumă, ci un mod de viață. În fiecare an, fermierii cultivatori de cartofi se confruntă cu foarte multe probleme meteorologice, boli, dăunători, dar se străduiesc an de an să facă o producție cât mai bună și producem anual cca 280.000-300.000 t de cartofi. Asta înseamnă 10-12% din consumul necesar al României”, a afirmat în deschidere directorul executiv DADR Covasna, ing. Könczei Csaba.

„Județul Covasna e în topul celor producătoare de cartofi. Aici este de fapt elita fermierilor. Legat de faptul că Ziua Verde a Cartofului se ține la Stațiune, lăsăm câmpul să vorbească. E o colecție de foarte multe soiuri, inclusiv de soiuri românești create la Institutul de la Brașov sau la Institutul de la Târgul Secuiesc, dar și foarte multe soiuri străine, iar marile firme internaționale, furnizoare de input-uri, au venit cu aportul la tehnologie. Fermierul este cel care discerne și alege din multitudinea de oferte, în funcție de condițiile pedoclimatice unde înființează o cultură, fie ea de cartof sau cereale, ce e mai bun pentru el referitor la protecția culturii, soiurile cultivate, genetică în general”, ne-a declarat dr. Gheorghe Boțoman, președintele AgroProspect, prima companie românească creditată să desfășoare cercetare aplicativă în vederea omologării produselor de protecția plantelor.

În 2019, suprafața cultivată cu cartofi în acest județ este de 14.043 ha, din care 4390 ha cartofi timpurii pentru industrializare (chips), 102 ha cartofi de vară, 9551 ha cartofi de toamnă și, în creștere, 286 ha cartofi de sămânță.

Cartoful de sămânță, Cenușăreasa culturilor

La nivelul UE-28, producția (inclusiv cartofii de sămânță) este estimată la 53 milioane tone, țara noastră situându-se pe ultimul loc cu 2625 milioane tone, conform cifrelor furnizate de Ghidul Agrotrends „Cartoful în economia României 2019”.

România a avut la nivelul anului trecut 33.246,42 ha cartof, din care 29 852.64 ha cartof consum, 496.26 ha cartof pentru sămânță, 2.897.52 cartof timpuriu pentru industrializare. Suprafețele cultivate cu cartof de sămânță au scăzut enorm. Dacă la nivelul anului 1999 se putea vorbi de 6.500 ha, în 2019 vorbim de până la 600 ha suprafață plantată (nu certificată).

În 2015 existau 34 ha eligibile pentru obținerea sprijinului cuplat, în 2016 – 340 ha eligibile, în 2017- 450 ha, în 2018 cca 500. Sprijinul cuplat pentru cultura de sămânță de cartof este de 1.900, 01 euro/ha, iar pentru cartof timpuriu pentru industralizare – 1.000 euro/ha.

În afară de ce produc stațiunile și institutul, în România nu avem cartofi de sămânță din categorii biologice superioare Elită și Superelită, majoritatea producătorilor de cartof de sămânță realizând clasă A și B, din Elită. Acest fapt face ca 80% din suprafața cultivată să aibă parte de material săditor necompetitiv, care duce implicti la producții mici, plasându-ne pe ultimul loc în Europa ca randament la hectar.

Încurajarea creșterii suprafețelor plantate ar trebui să devină o prioritate pentru factorii de decizie, în condițiile în care costul unui kilogram de cartof sămânță certificată din import a fost de 1 euro, iar cel produs în România la mai puțin de jumătate.

Se declară suprafețe mai mari decât cele reale

Una din problemele semnalate de vorbitorii din cadrul simpozionului a fost faptul că se declară suprafețe mai mari cultivate cu cartof, decât sunt în realitate, fapt ce nu ajută nimănui. „Din acele date, cele mai adecvate sunt în județele unde cartoful e cultură tradițională: Brașov, Covasna, Harghita. Am văzut în schimb cifre… în județul Maramureș vorbim de aproape 12.000 ha. Unde, Doamne iartă-mă, cultivă maramureșenii atâta? Sunt niște date fără legătură cu realitatea. Suceava era cel mai mare județ producător de cartofi din România. Înainte de 1990 se cultivau 33.000 ha. Astăzi noi spunem că se cultivă în jur de 6000, iar estimările noastre s-au dovedit destul de corecte de cele mai multe ori, dar raportările Direcției sunt mult mai mari (19.500 ha, n.r.). Cum ajunge această suprafață la APIA, nu înțeleg”, a afirmat în deschidere Romulus Oprea.

Suprafețele cultivate cu cartofi declarate sunt în Harghita de 7200 ha, în Covasna de 14.405, iar în Brașov de 2.900 ha. Suceava are declarate 19.500 ha, iar Maramureș 11.472 ha.

Cu aceeași problemă cu raportările inexacte ale suprafețelor se confruntă și segmentul legumicol.

„După evidențele MADR, în România sunt 210.000 ha de legume. Am fost curios să verific în câteva județe. Buzău figurează cu 4.800 ha. Or cred că nu sunt mai mult de 7-800 ha. Nu știu cui folosește și avem posibilitate ca prin APIA, unde există o bază bună de date să încercăm și să aducem lucrurile la un realism”, a afirmat Aurel Tănase, directorul general OIPA Legume Fructe.

Mesajul vorbitorilor a fost clar: trebuie declarate corect suprafețele cultivate și trebuie găsită o cale de a ajuta fermierii în munca lor.

Încă un an stresant pentru culturile de cartof

Principala provocare a anului 2019 a fost iarăși clima capricioasă, iar problemele au început din toamna anului trecut. „Am avut o toamnă foarte secetoasă, precipitații consistene aproape deloc. Doar ceva zăpadă dar s-a topit destul de repede. Și prima parte a primăverii a fost la fel de secetoasă, până în ultima săptămână din aprilie. Iar din aprilie, paradoxal, a plouat în fiecare zi, până la 300 l/mp în zona Covasna – Brașov. Unde media anuală e de 500-600 l/mp. Foarte multă apă într-un interval scurt de timp. Asta înseamnă stres pentru plantă. Înainte secetă, acum exces de umiditate. Când avem acest exces, prima grijă a fermierului e să-și păstreze cultura cât mai sănătoasă față de boli, care în cazul cartofului este mana”, ne-a spus dr. Gheorghe Boțoman.

Primăvara a fost timpurie dar foarte rece, cartofii au răsărit târziu, după 5 sau chiar 6 săptămâni în unele zone. Iar ploile aproape zilnice din lunile mai și iunie, peste limitele normalului, au făcut ca mulți fermieri să piardă deja suprafețe însemnate din cauza băltirilor, dar și a imposibilității efectuării la timp a lucrărilor specifice de rebilonat, combatere a buruienilor și a manei.

„În special mana creează probleme deosebite, tratamentele terestre fiind imposibil de aplicat în luna mai, fiind exces de umiditate. Din păcate tratamentele aeriene cu fungicide specifice nu sunt permise nici în aceste condiții extreme așa că majoritatea culturilor sunt încă în pericol… cine are urechi de auzit să audă”, ne-a declarat Romulus Oprea.

Tratamentele avio sunt o necesitate!

Un alt semnal de alarmă tras de cultivatorii de cartofi este necesitatea efectuării tratamentelor avio, acolo unde este cazul. „În schimb nu sunt autorizate decât câteva produse și alea insecticide. Dar nu sunt de ajutor în cazul marii problema: mana”, a afirmat Romulus Oprea. De mare ajutor le-ar fi producătorilor dacă s-ar aproba și folosirea de fungicide pentru combaterea manei cartofului.

Astfel, anul acesta, fără tratamente la acoperire, la un interval de maxim 7 zile, în condițiile grele cu care s-au confruntat, cultivatorii nu au o cultură sănătoasă. „Până acum s-au făcut cel puțin 7, 8 tratamente. Și vor urma și altele. Și tratamentele nu se fac după ureche, trebuie alternate substanțele active, trebuie respectate dozele, văzut exact care e presiunea de infecție. Selectiv pe anumite soiuri care au toleranță la mană, secvența tratamentelor este mai mică. Nu trebuie uitat gândacul de Colorado care decimează foliar dacă nu e controlat”, a mai spus dr. Gheorghe Boțoman.

„Ne așteptăm la o perioadă secetoasă în lunile iulie și august, așa că recoltarea, mai ales cea mecanizată, va fi mult îngreunată și vom avea parte de mulți bulgări care în mod normal vor vătăma cartofii la orice operație. Atacul de mană va crea probleme și la depozitare”, a arătat Romulus Oprea.

Performanța poate salva culturile

Fermierii care au aplicat „performanță” vor avea cultură sănătoasă până aproape de recoltare și, cel mai probabil, producții rezonabile spre medii. Fermierii care au scăpat tehnologia din mână, din diferite motive, vor avea producții foarte mici, crede dr Boțoman: „Iar asta însemană la nivel național nu criză de cartof, dar prețul va fi la nivelul celui de anul trecut. Întotdeauna trebuie văzute prețul și piața în corelație cu ce se întâmplă în Europa. Marile țări cultivatoare sunt în vestul Europei, iar în zona noastră Polonia, și se pare că și ele au de suferit tot din cauza climei extreme: temperaturi foarte ridicate, inundații. Pentru fermierii performanți va fi foarte bine”, crede dr. Boțoman.

Romulus Oprea, președintele FNC-R, susține însă că ne vom confrunta ca de obicei cu importuri de cartof din țările membre UE, dar și din afara ei, cartof care în cele mai multe cazuri este nevandabil în țările de origine și vine la prețuri de dumping pe diverse căi, mai mult sau mai puțin corecte. Iar prețurile nu vor depăși nivelul de anul trecut. „Ca urmare, trendul descrescător al suprafețelor cultivate cu cartof în România va continua din păcate. Această cultură a devenit din ce în ce mai riscantă și mai puțin profitabilă, iar mulți fermieri se vor orienta către alte culturi, mult mai puțin riscante. Banalul cartof, ca aliment de bază, ar trebui luat în serios cât mai curând în România, altfel ne vom trezi că vom consuma doar cartof de import, la preț de trufanda!”, a subliniat Romulus Oprea.

Semnal de alarmă pentru salvarea cartofului

Astfel, cu toate provocările climatice, imposibilitatea de a aplica tratamente avio, importurile masive, prețuri nemulțumitoare, micșorarea suprafețelor cultivate, cartoful a devenit o cultură mult prea riscantă.

Federația Națională a Cartofului din Romnia a înaintat anul trecut un memoriu către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în care este descrisă detaliat situația critică a culturii cartofului în România, precum și viitorul acesteia, sumbru în lipsa unor măsuri eficiente și rapide.

FNC-R a făcut astfel o serie de propuneri pe termen scurt și mediu, printre care se regăsesc dotarea unui laborator regional pentru depistarea bolilor și a dăunătorilor de carantină, în zona tradițională de producere a cartofului pentru sămânță, sau inițierea unui program „Primul depozit de cartofi”, așa cum este cel „Primul siloz”.

„Este nevoie urgent de un plan plan național de revigorare a culturii cartofului în România, până nu este prea târziu! Considerăm că acest obiectiv poate fi îndeplinit cu succes doar printr-o strânsă cooperare între principalii actori din sector: MADR, MCI, ASAS București, INCDCSZ Brașov, Stațiunile de la Târgu Secuiesc și Miercurea Ciuc și desigur, FNC-R, în calitate de purtător de cuvânt al intereselor cultivatorilor români de cartof”, a afirmat Romulus Oprea, pentru ghidul „Cartoful în economia României 2019”.

Soiuri și input-uri pretabile condițiilor specifice

Ziua Verde a Cartofului 2019 a însemnat dincolo de discuții, și prezentări de soluții pentru a avea suprafețe sănătoase și producții satisfăcătoare. De altfel, preocuparea principală a fermierilor a fost îndreptată spre identificarea de soiuri noi, românești și străine, pretabile condițiilor specifice fermelor proprii.

Piața românească a început să ceară din ce în ce mai mult cartofi cu calități culinare superioare, de altfel trend absolut normal. „Cel mai important aspect în obținerea de rezultate pe măsura așteptărilor îl reprezintă achiziționarea de material de plantat valoros din aceste soiuri”, n-e spus și Romulus Oprea.

Companiile distribuitoare de mașini și utilaje agricole prezente la simpozion au încercat să răspundă cerințelor specifice acestei culturi. „Am prezentat o mașină de bilonat și rebilonat pentru cartofi Forigo P35, o grapă rotativă Forigo F132, un scarificator Angeloni SD 5 și o mașină de erbicidat Caffini Profarmer. Discuțiile productive și interesante de ambele părți ne fac mândri că am participat la acest eveniment. Fermierii au putut afla detalii direct de la colegii noștri legate de ce le este potrivit în fermă”, ne-a declarat George Gui, administratorul Dealer Italia care a expus în curtea partenerilor zonali Agrowest soluții tehnice pentru producătorii de cartofi.

O parte a soluțiilor cu care au venit companiile furnizoare de input-uri o găsiți mai jos.

Agricover asigură pachete tehnologice adaptate fiecărei zone și culturi

Flavius Nichifor, director tehnic Agricover:

„Compania noastră prezintă aici o soluție tehnologică care cuprinde produse de la mai mulți furnizori din portofoliul Agricover.

Fiind o firmă de distribuție, avem un portofoliu complet pentru toate culturile agricole, ceea ce ne permite sa recomandăm cele mai potrivite pachete tehnologice specifice în funcție de cultura pe care o are fermierul. Oferim in acelasi timp solutii tehnologice pentru scaderea costului la hectar si cresterea randamentului culturii.

În cazul de față, la cultura de cartofi, am recomandat pentru combaterea insectelor produsul Krima care este a doua denumire comercială a produsului Mospillan, impotriva gândacului de Colorado și afidelor. Agricover comercializează deja de trei ani acest produs foarte apreciat de fermieri.

Pentru partea de fungicide, care reprezintă cea mai mare investiție a fermierului în protecție, avem produsele Fantic M (un produs în exclusivitate al Agricover), Proxanil, un produs nou de la Arysta, și produsul Infinito, cu ceva notorietate mai mare pe piață. Am încercat să avem aici un portofoliu complet pentru combaterea manei.

Pentru biostimulatori, marea noutate pentru noi este faptul că am reușit să omologăm o gamă de produse foarte eficiente pe bază de aminoacizi. Astfel că în cazul de față recomandăm Amino Bor, un biostimulator care are in componenta și bor.

În privința tratamentelor foliare, avem un fertilizant special pentru această cultură: Plonvit Active Cartof – cu o compoziție specifică de macro și micro elemente necesare culturii de cartof. Un alt îngrășământ foliar pe care îl recomandăm cu încredere este Plonvit Kali, un produs pe bază de potasiu, element extrem de important pentru această cultură, care este mare consumatoare de potasiu.

Din punctul de vedere al adjuvanților, o abordare nouă a noastră din ultimii ani a fost aceea că am încercat să oferim și soluții pentru îmbunătățirea calității tratamentelor. De exemplu, recomandăm ProAqua un produs care corectează duritatea apei. Acest aspect este deosebit de important având în vedere că apa dură cu un conținut mare de săruri afectează calitatea tratamentelor fitosanitare și neutralizează parțial efectul fungicidelor mai ales și al erbicidelor.

Silwet Star este un adjuvant care contribuie la o mai bună absorbție a produselor în plantă, în special a fungicidelor.

Anul acesta nu a fost un an ușor din punctul de vedere al condițiilor agrometeo. Am avut și perioade de precipitații și perioade cu temperaturi ridicate, dar e bine că, în momentul de față, culturile arată așa.

Dacă ne gândim la schimbările climatice, produsele pe bază de aminoacizi ajută culturile să își revină și să suporte mai bine factorii de stres: secetă, înghețuri târzii cum se mai întâmplă în zona aceasta, grindină. Noi credem că suntem adaptați. Aici am folosit acest pachet, dar putem pune la dispoziția fermierilor toată gama de produse necesare.

Echipele noastre sunt împărțite pe mai multe zone și soluția e ca fermierul să apeleze la reprezentantul nostru din acea zonă. Dacă are nevoie de informații tehnice mai detaliate, colegul nostru mă contactează astfel încât să venim în sprijin cu soluții adaptate.”

„O schemă tegnologică completă pentru această cultură”

Horia Pop, director de vânzări zona Adealului a FMC.

„FMC este o companie, aș putea spune, nouă în România și în același timp foarte veche. O companie americană, cu o istorie începută undeva în secolul XIX, care a servit fără întrerupere în domeniul agriculturii și industriei, o serie de aplicații, soluții, în special produse inovatoare. FMC este prezentă în România de doi ani, după ce a achiziționat portofoliul de produse, cercetare și producție de la DuPont.

Aici suntem prezenți cu o schemă tegnologică completă pentru această cultură.

Avem în portofoliu, dacă vorbim de erbicide, produsul Glyfos Ultra care e un erbicid total, cât și graminicidul Targa Max.

M-aș opri puțin pe produsul Galben N, un fungicid extrem de eficient pentru controlul manei cartofului, cu două substanțe active Benalaxil și Mancozeb.

Gama de insecticide e completă și complexă, din care aș aminti Vantex, Fury, Karis, Benevia și Coragen.

M-aș opri în special pe Coragen și Benevia, care sunt produse inovatoare, eficiente, ce controlează eficient gândacul de Colorado la cultura cartofului. Lucrează în mod diferit: au un profil ecotoxicologic favorabil, protejează entomofauna utilă și nu combat prădătorii naturali din agricultură.

În momentul aplicării produselor, insectele nu se mai hrănesc, intervin paralizia și moartea în câteva zile. Prin urmare, în momentul în care aplicăm produsul, rămâne acolo timp de 4-5 zile, dar nu mai face pagubă. După 5 zile, insectele cad de pe cultură, iar perioada de protecție e până la 21 de zile.

Aș mai aminti, nu în ultimul rând, oferta de biostimulatori și fertilizanți foliari: Simaxx, Foliar Extra, Multiple. Dar Simax e un produs ce nu ar trebui să lipsească din nicio schemă teghnologică, fiind un produs cu peste 200 g/l de extracte de alge marine, plus că există un echilibru între micro și macro elemente – avem azot, fosfor și potasiu, plus o multitudine de microelemente care ajută cultura să treacă mai ușor peste periaodele de stres. Noi recomandăm o doză de 2,5-3 l/ha.

Fermierii devin interesați de el în momentul în care reușesc să-l aplice, să-l folosească și să vadă că au rezultate.”

Produse cu raport optim calitate/preț

Janos Szocs, Agromec Sâncrăieni:

„Suntem, printre altele, distribuitori de îngrășăminte Borealis, dar avem și teren pe care le folosim, cu cartofi, cu sfeclă, cu grâu.

Pe lotul nostru demonstrativ am folosit un Complex NPK 12:12:17, care are potasiu jumătate pe clorură, jumătate pe sulfat, ceea ce e interesant deoarece cartofului nu-i prea place cloru. Acolo am completat cu un îngrășământ Patent Kali din Germania, cu 300 kg. Apoi la rebilonare s-a folosit 350 kg de Linzer Nak de la Borealis și am aplicat apoi 2 tratamente foliare cu Mg și S.

Produsele Borealis au un raport calitate/preț printre cele mai bune, ce se pot găsi în România. Eu lucrez cu ei de 15 ani și, fiind cultivator și nu numai distribuitor, pot să-mi dau seama care produse functționează.

Avem cultivate peste 60 ha de cartofi, iar anul trecut am avut peste 70 ha. Producția a fost în jur de 40 t/ha, cu un preț foarte bun, față de anii anteriori.

Anul acesta a plouat în continuu, tratamente multe, vreo 6, dar cartofii arată bine. Cu mana ne-am chinuit și cu apa care băltea că nu puteam intra pe parcele. Am avut probleme mari, dar acum cred că suntem pe calea cea bună. Dacă mai ține verde și până pe 15 august nu avem grindină sau secetă puternice, producția va fi chiar mai bună decât anul trecut.”

Prooduse unice și complexe

Magda Stăicuţ – Manager Comunicare, Summit Agro România

„Pentru fermierii cultivatori de cartof, suntem prezenți și anul acesta la Ziua Verde a Cartofului cu recomandări de produse unice, cheie pentru această cultură.

Un produs unic si foarte cunoscut în rândul cultivatorilor de cartof este Trika Expert. Acesta este insecticidul nostru de sol ce oferă atât protecție, cât și energie. Este unic prin faptul că în aceeași granulă îmbină atât insecticid, cât și fertilizant starter (7% N, 35% P2O5).

Recomandăm folosirea acestui produs la cultura de cartof pentru că reușește să combată cu succes viermele sârmă, larvele cărăbușului de mai și buha semănăturilor, unii dintre cei mai problematici dăunători ai acestei culturi, însă Trika Expert este omologat și la alte 11 culturi.

Începând cu 2019 avem o nouă categorie de produse în portofoliu, gama BIO – Seipro – unde am reușit să grupăm o serie de biostimulatori, fertilizanți bio și bioinsecticide. Din această categorie face parte Shigeki, un fertilizant bio care prin componentele sale stimulează procesele fiziologice ale plantelor și le ajută să treacă mult mai ușor peste perioadele de stres fiziologic cauzat de variațiile de temperatură, secetă, arșiță, erbicide etc.

Așa cum ați putut observa și cum ați menționat, lotul nostru se prezintă foarte bine, ceea ce se datorează atât produselor menționate anterior, care au dat un start bun plantelor și le-au protejat de factorii de stres și de dăunători, dar și contribuției deosebite a reprezentanților Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov și a Stațiunii de Cercetare de la Târgu Secuiesc, cărora le mulțumim pentru tot sprijinul acordat.

Fungicidul pe care îl recomandăm pentru cultura de cartof este Lieto. Acesta este un fungicid sistemic unic pe piața din România, care îmbină două substanțe active ce reușesc să comabată cu succes mana; una dintre ele fiind zoxamida.

Pentru combaterea dăunătorilor, recomandăm Mospilan 20 SG, un insecticid cunoscut de toată lumea, cu tradiție pe piață, a cărui omologare și utilizare este sigură până în 2033.

Începând cu anul acesta fermierii îl pot găsi în două tipuri de ambalaje noi: plicuri hidrosolubile și bidon HDPE, ambele introduse pe piață pentru spori ușurința și siguranța în utilizare.

Acestea sunt produsele cheie, pe care vom pune accentul astăzi, pentru cultura cartofului, dar Summit Agro România are un portofoliu complet și pentru celelalte culturi agricole.”

Daniel Săvălaş – Director Naţional Vânzări Summit Agro România

„Trebuie menționat că particularitățile bolii sunt evidențiate și de condițiile meteo. O zonă precum cea de aici, de la Târgu Secuiesc, nu se aseamănă cu cea din Moldova. Aici precipitațiile sunt mai bogate, umiditatea mai mare, iar bolile se evidenţiază diferit. Portofoliul nostru destul de larg ne permite să alegem soluția pentru fiecare particularitate a bolii în parte.

Dacă întâlnim condiții aprige, de mană intensă, avem produse sistemice care să rezolve problemele ridicate de această boală, dar și produse translaminare, cu un cost mai redus.

Astfel, complexitatea portofoliului nostru de produse permite fermierului să aleagă soluția completă și adecvată lui.”

Soluții pentru creșterea productivității și reducerea eroziunii solului

Tudor Baki, Regional manager Center&South Est Romania Plant Care Olmix:

Compania Olmix participă pentru prima dată la acest eveniment și a prezentat un experiment de fertilizare, atât pe partea solidă, cât și foliară.

Pe lotul nostru s-a aplicat între 250-400 kg Neosol care este un produs ecologic ce conține peste 28% calciu (CaO) și 17% Mg (MgO), foarte bun atunci când îl aplici la plantare sau rebilonare. Neosol este un ameliorator de sol care se prezintă sub formă de granule și datorită principiului activ pe care îl conține, MIP soil, permite stimularea activității biologice a solului și îi ameliorează fertilitatea. Mai mult, reduce eroziunea solului cu 20%.

Scopul nostru este folosirea acestui produs ecologic, pentru a reduce utilizarea cu cât mai mult cu putință a produselor chimicale. De aceea am utilizat aici Neosol, care folosit în Europa, Brazilia și America a dat rezultate chiar foarte bune, o creștere cu 20% a productivității, specific pe tuberculii medii și mari.

Mai mult, acest produs este foarte bun pe solurile acide în cultura mare.

Noutatea este că ajută la aerarea și drenarea solului. În hardpan, care are 60 cm, folosit 3 ani, ajută planta să meargă cât mai adânc, chiar până la 2 m la porumb și să atragă toate microelementele din sol. El are un activator ecologic care ajută în acest mod.

Revenind la experimentul de aici, am venit cu un alt program, 100% din alge, pe diferite etape, de la primele frunze ale cartofului, până la coacerea tuberculului, cu câte 2 l, 1 l sau 0,5 l la final: Algomel PUSH, Algomel PROACT și Algomel SHIELD, fiecare pe etapa lui de folosire.

Dar cei care vor să folosească și produse pe bază de azot, dar care nu sunt considerate ecologice, avem un produs cu N (azot) și S (sulf) Primeo, ce stimulează producția, optimizând totodată fertilizarea.

Toată schema folosită aici este 100% ecologică și este certificată și în România astfel. Dar poate fi folosită pe orice tip de sol, nu doar pe cele ecologice.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *